Reviews

„... viața înseamnă să îți asumi responsabilitatea de a găsi răspunsul just la problemele acesteia și de a face față sarcinilor pe care ea i le trasează fiecăruia dintre noi.”

Cartea se constituie din 2 părți:
I. Autobiografia autorului. A fost interesant să aflu mai multe despre Holocaust și nu încetează să mă uimească chinurile prin care au fost forțați evreii să treacă. Totuși, întâmplările au fost prezentate într-un mod dezordonat, necronologic fapt care m-a deranjat puțin.
II. Logoterapia.Fiind creatorul logoterapiei, Victor Frankl a prezentat și explicat acest concept. Deși partea aceasta a fost bine structurată, nu am reținut și înțeles mare lucru. Chiar am vrut să renunț la lectură spre sfârșitul cărții. Poate s-a întâmplat acest lucru din cauza faptului că nu am știut nimic despre logoterapie până să dau de această cartea, iar stilul de scriere al autorului nu a fost pe placul meu.
E posibil să nu o fi citit la momentul potrivit sau pur și simplu nu este pentru mine. În ciuda inconvenientelor enumerate, am învățat și câteva lucruri noi.

„Nu țintiți spre succes căci cu cât mai mult îl doriți și cu cât faceți din el un scop, cu atât mai mult îl veți rata. Căci succesul, asemenea fericirii, nu poate fi urmărit; el trebuie să urmeze (...) ca un efect secundar neintenționat, din acea dedicare a omului față de o cauză mai mare decât el însuși, sau ca un produs secundar al dăruirii de sine către o altă persoană.”

epictetsocrate's review against another edition

Go to review page

4.0

Cartea de faţă nu pretinde să fie o relatare a faptelor şi evenimentelor petrecute, ci una a experienţelor mele personale, a acelor suferinţe pe care milioane de deţinuţi le-au îndurat de atâtea ori. Este istoria, privită dinăuntru, a unui lagăr de concentrare, povestită de unul dintre supravieţuitori. Această relatare nu se preocupă de marile orori care au fost deja descrise îndeajuns de frecvent (deşi nu au fost atât de frecvent şi crezute), ci de mulţimea acelor mici suferinţe îndurate. Cu alte cuvinte, cartea va încerca să răspundă la întrebarea: cum era viaţa de zi de zi într-un lagăr de concentrare, aşa cum se reflecta ea în mintea deţinutului de rând?
Majoritatea evenimentelor descrise aici nu s-au petrecut în marile şi vestitele lagăre de concentrare, ci în cele mici, unde au avut loc cele mai multe exterminări. Această istorisire nu este una despre suferinţa şi moartea marilor eroi şi martiri, nici despre vestiţii Capos - deţinuţi care funcţionau ca oameni de încredere ai naziştilor, bucurându-se de privilegii deosebite - şi nici despre deţinuţi bine-cunoscuţi. Aşadar, povestirea de faţă nu se preocupă atât de mult de suferinţele deţinuţilor celebri, ci de sacrificiul, calvarul şi moartea acelei mari oştiri de victime necunoscute şi netrecute în statistici.

carpelibrum's review against another edition

Go to review page

3.0

I find it difficult to review such a book. It either resonates with you or it doesn’t. With me ... it kinda didn’t. But I liked it. But I found it Frank to oversimplify certain aspects at times (in my humble opinion of course). Especially when exemplifying some of his arguments. I also found myself in certain paragraphs, especially when he was talking about hyperintention and a search for purpose.
The first part, where he relates his experience in the concentration camps definitely has a novel approach and felt very different to what i’ve read on the subject before. It felt more ... optimistic and detached, more matter-of-fact, not trying to generate pity or sadness/anger in the reader, but rather understanding. I’m not sure if I liked the style but it was definitely interesting and worth reading.

More...