Scan barcode
A review by ramramyum
Maitreyi by Mircea Eliade
challenging
emotional
informative
reflective
tense
medium-paced
- Plot- or character-driven? Character
- Strong character development? It's complicated
- Loveable characters? It's complicated
- Diverse cast of characters? Yes
- Flaws of characters a main focus? Yes
3.25
Considerând că am încercat să citesc cartea asta de 3 ori până când am reușit într-un final să o termin, am pășit cu mici așteptări. Totuși am fost plăcut surprinsă. De ce acum și nu dățile trecute?
Presupun că răspunsul se află undeva la întâlnirea unor 3 motive (număr magic, cum îi place autorului hihi haha), acestea fiind:
1. Nu a fost primul roman pe care l-am citit de la Eliade. De când am început acest proiect, să-i înțeleg bibliografia de ficțiune, pentru a trage concluzii cât se poate de obiective în termeni de calitatea scrierii sale. Până la recitirea acestui volum am trecut prin 3, ce o sa spun sincer, nu m-au impresionat, dar mi-au dat o idee că mereu se poate mai rău. Având aceste cărți citite am putut să apreciez cu mult mai mult ce avea de oferit „Maitreyi”.
2. Am înțeles contextul scrierii romanului, și în special de relația adevărată pe care a avut-o autorul cu Maitreyi Devi. Acest lucru a fost o sabie cu două tăișuri, pentru că respectul meu pentru autor deja șubred, aproape a dispărut citind cartea.
3. Am fost la o vârstă potrivită pentru a înțelege mai mut decât superficialul. Se înțelege de la sine.
Romanul nu ne prezintă o „poveste exotică de dragoste”, ci mai degrabă obsesia unui om asupra unei femei ce nu avea puterea să aleagă, având o dinamică inegală la nivel de vârstă (16/23-24). În loc de dragoste mi se pare că a fost prezentată o relație de dependență din partea lui Alan și iubirea naivă a lui Maitreyi ce în locul în care se afla, nu avea cum să știe mai bine. Dar, el știa și continuând această relație, mi-a adus enorm de mult disconfort. De asemenea el s-a forțat pe ea în mai multe instanțe, când ea era nepregătită pentru o relație intimă, el nevăzând nimic greșit în acțiunile sale.
De asemenea finalul s-a simțit ca și o coadă la o poveste deja terminată perfect normal. Consider că putea termina lamoartea lui Chabu . Momentan pot să înțeleg de ce acest roman a rămas în canonul românesc, ajungând elevii să-l studieze în școli, dar de cele mai multe ori e prezentat ca ceva ce nu este, o poveste de dragoste.
Presupun că răspunsul se află undeva la întâlnirea unor 3 motive (număr magic, cum îi place autorului hihi haha), acestea fiind:
1. Nu a fost primul roman pe care l-am citit de la Eliade. De când am început acest proiect, să-i înțeleg bibliografia de ficțiune, pentru a trage concluzii cât se poate de obiective în termeni de calitatea scrierii sale. Până la recitirea acestui volum am trecut prin 3, ce o sa spun sincer, nu m-au impresionat, dar mi-au dat o idee că mereu se poate mai rău. Având aceste cărți citite am putut să apreciez cu mult mai mult ce avea de oferit „Maitreyi”.
2. Am înțeles contextul scrierii romanului, și în special de relația adevărată pe care a avut-o autorul cu Maitreyi Devi. Acest lucru a fost o sabie cu două tăișuri, pentru că respectul meu pentru autor deja șubred, aproape a dispărut citind cartea.
3. Am fost la o vârstă potrivită pentru a înțelege mai mut decât superficialul. Se înțelege de la sine.
Romanul nu ne prezintă o „poveste exotică de dragoste”, ci mai degrabă obsesia unui om asupra unei femei ce nu avea puterea să aleagă, având o dinamică inegală la nivel de vârstă (16/23-24). În loc de dragoste mi se pare că a fost prezentată o relație de dependență din partea lui Alan și iubirea naivă a lui Maitreyi ce în locul în care se afla, nu avea cum să știe mai bine. Dar, el știa și continuând această relație, mi-a adus enorm de mult disconfort. De asemenea el s-a forțat pe ea în mai multe instanțe, când ea era nepregătită pentru o relație intimă, el nevăzând nimic greșit în acțiunile sale.
De asemenea finalul s-a simțit ca și o coadă la o poveste deja terminată perfect normal. Consider că putea termina la