Scan barcode
A review by epictetsocrate
Kaputt by Curzio Malaparte
3.0
Prinţul Eugenio de Suedia se opri în mijlocul încăperii. „Ascultaţi”, spuse.
Printre stejarii din Oakhill şi printre pinii din parcul Valdemarsudden, de dincolo de braţul de mare ce pătrunde în uscat până la Nybroplan, în inima Stockholmului, răzbătea cu vântul un tânguit trist şi plin de dragoste. Nu era chemarea melancolică a sirenelor de pe navele care urcau dinspre mare către port, nici ţipătul înceţoşat al pescăruşilor, era o voce feminină, dispersată şi plină de durere.
— Sunt caii de la Tivoli, parcul de distracţii ce se află faţă-n faţă cu Skansen”, spuse prinţul Eugenio cu voce joasă.
Ne-am apropiat de ferestrele mari care dădeau înspre parc, sprijinindu-ne fruntea de geamurile uşor aburite, de ceaţa albastră ce venea dinspre mare. Pe cărarea care urmărea muchia colinei coborau săltând trei cai albi, urmaţi de o copilă îmbrăcată în galben; traversară o poartă, coborâră până la o plajă îngustă, plină de cutere, de canoe, de bărci pescăreşti vopsite în roşu şi verde.
Era o zi limpede de septembrie, de o delicateţe aproape primăvăratică. Toamna înroşise deja bătrânii arbori din Oakhill. Prin braţul de mare, deasupra căruia se ridică promontoriul pe care este construită vila Valdemarsudden, reşedinţa prinţului Eugenio, fratele regelui Gustav al V-lea al Suediei, treceau vapoare mari şi cenuşii, cu imense drapele suedeze, cu o cruce galbenă pe un fond azuriu, pictate pe laturi. Stoluri de pescăruşi lansau tânguiri răguşite, asemănătoare cu plânsetul unui copil. Mai jos, în lungul cheiurilor din Nybroplan şi din Strandvăgen, se legănau vaporaşe albe cu nume încântătoare de localităţi şi insule, făcând legătura între Stockholm şi arhipelag. În spatele arsenalului se ridica un nor de fum albastru, pe care zborul unui pescăruş îl întretăia din când în când, asemeni unui fulger alb. Vântul aducea sunetul micilor orchestre din Belmannsro şi din Hasselbacken, strigătele mulţimii de marinari, soldaţi, fetişcane, copii adunaţi în jurul acrobaţilor, scamatorilor şi cântăreţilor ambulanţi, ce-şi petrec toată ziua în faţa porţilor palatului Skansen.
Printre stejarii din Oakhill şi printre pinii din parcul Valdemarsudden, de dincolo de braţul de mare ce pătrunde în uscat până la Nybroplan, în inima Stockholmului, răzbătea cu vântul un tânguit trist şi plin de dragoste. Nu era chemarea melancolică a sirenelor de pe navele care urcau dinspre mare către port, nici ţipătul înceţoşat al pescăruşilor, era o voce feminină, dispersată şi plină de durere.
— Sunt caii de la Tivoli, parcul de distracţii ce se află faţă-n faţă cu Skansen”, spuse prinţul Eugenio cu voce joasă.
Ne-am apropiat de ferestrele mari care dădeau înspre parc, sprijinindu-ne fruntea de geamurile uşor aburite, de ceaţa albastră ce venea dinspre mare. Pe cărarea care urmărea muchia colinei coborau săltând trei cai albi, urmaţi de o copilă îmbrăcată în galben; traversară o poartă, coborâră până la o plajă îngustă, plină de cutere, de canoe, de bărci pescăreşti vopsite în roşu şi verde.
Era o zi limpede de septembrie, de o delicateţe aproape primăvăratică. Toamna înroşise deja bătrânii arbori din Oakhill. Prin braţul de mare, deasupra căruia se ridică promontoriul pe care este construită vila Valdemarsudden, reşedinţa prinţului Eugenio, fratele regelui Gustav al V-lea al Suediei, treceau vapoare mari şi cenuşii, cu imense drapele suedeze, cu o cruce galbenă pe un fond azuriu, pictate pe laturi. Stoluri de pescăruşi lansau tânguiri răguşite, asemănătoare cu plânsetul unui copil. Mai jos, în lungul cheiurilor din Nybroplan şi din Strandvăgen, se legănau vaporaşe albe cu nume încântătoare de localităţi şi insule, făcând legătura între Stockholm şi arhipelag. În spatele arsenalului se ridica un nor de fum albastru, pe care zborul unui pescăruş îl întretăia din când în când, asemeni unui fulger alb. Vântul aducea sunetul micilor orchestre din Belmannsro şi din Hasselbacken, strigătele mulţimii de marinari, soldaţi, fetişcane, copii adunaţi în jurul acrobaţilor, scamatorilor şi cântăreţilor ambulanţi, ce-şi petrec toată ziua în faţa porţilor palatului Skansen.