A review by ina_fab
Minciuni pe canapea by Irvin D. Yalom

3.0

'Dacă încerci să înțelegi doliul folosind un model medical al bolii, atunci omiți exact ce este mai uman în noi. Pierderea nu e o invazie bacteriană, nu seamănă cu o traumă organică. Durerea psihica nu
este echivalentă cu o disfuncție somatică. Mintea nu e trup. Cantitatea și tipul suferinței pe care o trăim nu este determinata de (sau numai de) natura traumei, ci de semnificația traumei.'

Cartile lui Yalom le vad necesare in momentul potrivit al vietii, intr-o etapa in care te afli, in urma unor experiente pe care deja le-ai trait si raspunsuri pe care le cauti. Cartea aceasta mi-a placut mai putin decat ' Privind soarele in fata', in cea din urma am rezonat mai mult cu povestile pacientilor.

Psiholog sau pacient, cu totii gresim. Ne putem pierde in sentimente atat de usor, fara sa fie necesara o calificare atestata pentru asta. Ambii pot fi la fel de creduli in povestile pe care oamenii le spun. Suntem pana la urma oameni. Gresim si invatam prin propriile experiente. Fie ca mintim sau spunem adevarul, trecutul ne defineste si ne desconspira. Si pana la urma, trebuie sa-l acceptam si sa traim cu el.

Sunt curioasa sa citesc si alte carti de la acest autor si sunt convinsa ca din fiecare voi avea ceva de invatat.