Reviews

Attentat, by Amélie Nothomb

Only show reviews with written explanations

mmlemonade's review against another edition

2.0

Un livre hyper étrange. Évidemment, les autres romans d'Amélie Nothomb sont tout aussi étrange mais pour celui-ci, ce n'est pas nécessairement agréable.

escatologico's review against another edition

Go to review page

2.0

⭐ 2.75

skeletonized's review against another edition

Go to review page

5.0

Oamenii sunt frumoși în foarte multe feluri, însă cel mai urât om din lume nu poate decât să fie urât pe toate planurile. Exact asta descrie Amelie: un om îngrozitor atât fizic, cât și moral, un egocentrist, manipulator, un nebun în căutare de adevăruri absolute și sentimente mărețe care găsește scuze propriilor greșeli, cere moralitate în cei din jur și își iartă orice greșeală. Dintr-un anumit punct de vedere, protagonistul e un om normal: se îndrăgostește de o fată drăguță, pe pofta inimii și poate nu ni s-ar mai părea atât de ciudat dacă și el ar fi frumos. Ceea ce revoltă în cartea "Atentat" e faptul că acel clișeu conform căruia "interiorul contează" și "nu judeca niciodată după aparențe" e spart, dezintegrat, ucis cu brutalitate de un urât adevărat, care în inferioritatea lui atât fizică cât și morală se îndrăgostește inevitabil de o frumoasă. Motivul pentru care el o iubește nu este însă de ordin metafizic, ceea ce ar fi de înțeles, din contră, chiar el însuși susține sus și tare: s-a îndrăgostit de cea mai frumoasă fată din lume. Când ea îl respinge, el comite o crimă pasională,fără niciun fel de remușcări. Cea mai frumoasă femeie din lume nu poate fi decât a celui mai urât bărbat din lume. Urâțenia protagonistului evoluează de la stadiul de complex, la o formă de narcisism patologic: el consideră că însăși urâțenia sa îl face superior celorlalți. Identificarea cu personajul am reușit să o fac până la un punct. Per total, după ce am citi cartea, mă simt mai frumoasă.

charlesc's review

Go to review page

3.5

met en scène les artistes la mode le cinéma et certains dégénérés type du milieu. Conte cruel et cocasse sur l’esthétisme. La fin est cool mais faut se taper le passage des fax (??)

nycterisberna's review against another edition

Go to review page

5.0

Cualquier libro que escriba Nothomb tiene diálogos afiladísimos, duelos de ingenio y sentencias interesantes de leer, quizás en este libro resulta mejor la reversión de un cuento clásico (en este caso “La Bella y la Bestia”), en esta ocasión ambientado en el mundo de la moda; donde el hombre más feo del mundo triunfa en la pasarela al hacer a las modelos más bellas por contraste, pero no logra enamorar a la mujer más bella del mundo, la que justamente no es modelo y quien rechaza sus propuestas una y otra vez. Una parodia del mundo de la moda y de la superioridad moral de la fealdad y belleza muy bien escrita.

coralang's review against another edition

Go to review page

4.0

C’est vraiment le temps de dire: le génie est près de la folie. Voici un pur délire et un pur délice sur les réflexions d’un homme laid. Jusqu’où ira sa détermination ? Amélie Nothomb nous amène une vision toute nouvelle sur la beauté et la laideur. Chapeau ! Avec ou sans lunettes soleil.