webheadsppideyy's review against another edition
dark
emotional
tense
medium-paced
- Plot- or character-driven? Character
- Strong character development? It's complicated
- Loveable characters? No
- Diverse cast of characters? No
- Flaws of characters a main focus? It's complicated
3.75
miljana's review
dark
emotional
tense
medium-paced
- Plot- or character-driven? Character
- Strong character development? Yes
- Loveable characters? Yes
- Diverse cast of characters? No
- Flaws of characters a main focus? It's complicated
4.5
10000seiten's review against another edition
challenging
mysterious
medium-paced
- Plot- or character-driven? Character
- Strong character development? Yes
- Loveable characters? It's complicated
- Diverse cast of characters? No
- Flaws of characters a main focus? Yes
3.75
just finished this book and all i could say was "wtf", this gotta be the mosz confusing book i‘ve ever read and tbh i couldnt tell anyone what it’s about if they ever asked me, it’s one of those books people either despise or absolutely love, felt like a fever dream, like a trip, i still need to think about what tf even happened
Minor: Sexual assault
25anayat's review against another edition
tense
medium-paced
- Plot- or character-driven? A mix
- Strong character development? No
- Loveable characters? It's complicated
- Diverse cast of characters? No
- Flaws of characters a main focus? Yes
2.0
Je ne sais franchement pas quoi en penser .
mariawie's review against another edition
3.0
Gdyby oceniać w skali 10-stopniowej, byłoby to 7/10. W przeciwieństwie do „Dziecka piasku” ta lektura nie wywołała na mnie tak mocnego odczucia chaosu. Akcja jest (już to, że jest akcja, to miła odmiana) bardziej linearna, da się rzeczywiście nakreślić jakiś tok rozwoju postaci.
Problemem jest to, że tak czy siak przez pierwsze 50 stron książki trzeba przebrnąć. Historie bajarzy, dygresje, wszystkie te elementy, które, chociaż nadają wyjątkowy klimat i poetyckość, są trudne w odbiorze, na początku lektury są gęsto nagromadzone. Po przebrnięciu przez tę część trafiamy już na „fabularne” tory, nie tracąc na poetyckości.
Ben Jelloun poetyckim i baśniowym językiem opisuje trudną rzeczywistość w świecie, który wtłacza główną bohaterkę w rolę nie do wykonania. I pomimo zatarcia granicy między tą rzeczywistością a nierealnymi wizjami, możemy odczuć perypetie Zahry.
Momentami jednak czyta się wyjątkowo trudno. Baśniowość przeplata się z dosadnością, narratorka sama jakby się gubi w swoich wspomnieniach. Trzeba nałożyć sporą dozę niedowierzania, czy swego rodzaju dystansu, aby rzeczywiście czerpać z tej lektury. Zdecydowanie nie jest to książka dla każdego - i nie powiem, żeby była dla mnie, raczej nie zamierzam czytać więcej Ben Jellouna, wystarczy mi na razie.
Problemem jest to, że tak czy siak przez pierwsze 50 stron książki trzeba przebrnąć. Historie bajarzy, dygresje, wszystkie te elementy, które, chociaż nadają wyjątkowy klimat i poetyckość, są trudne w odbiorze, na początku lektury są gęsto nagromadzone. Po przebrnięciu przez tę część trafiamy już na „fabularne” tory, nie tracąc na poetyckości.
Ben Jelloun poetyckim i baśniowym językiem opisuje trudną rzeczywistość w świecie, który wtłacza główną bohaterkę w rolę nie do wykonania. I pomimo zatarcia granicy między tą rzeczywistością a nierealnymi wizjami, możemy odczuć perypetie Zahry.
Momentami jednak czyta się wyjątkowo trudno. Baśniowość przeplata się z dosadnością, narratorka sama jakby się gubi w swoich wspomnieniach. Trzeba nałożyć sporą dozę niedowierzania, czy swego rodzaju dystansu, aby rzeczywiście czerpać z tej lektury. Zdecydowanie nie jest to książka dla każdego - i nie powiem, żeby była dla mnie, raczej nie zamierzam czytać więcej Ben Jellouna, wystarczy mi na razie.
luv_emery's review against another edition
challenging
dark
emotional
reflective
tense
slow-paced
- Plot- or character-driven? Character
- Strong character development? It's complicated
- Loveable characters? No
- Diverse cast of characters? Yes
- Flaws of characters a main focus? It's complicated
2.0
Graphic: Violence, Torture, Sexism, Sexual assault, and Sexual violence
maanorchidee's review against another edition
1.0
DNF, because it's no use. Two starts because I like the idea of the story.
EDIT: nevermind... One star now
EDIT: nevermind... One star now
nad12's review against another edition
dark
emotional
mysterious
tense
fast-paced
- Plot- or character-driven? Character
- Strong character development? It's complicated
- Loveable characters? It's complicated
- Diverse cast of characters? No
- Flaws of characters a main focus? It's complicated
4.0
secretbookcase's review against another edition
challenging
dark
reflective
medium-paced
- Plot- or character-driven? Character
- Strong character development? It's complicated
- Loveable characters? No
2.5
epictetsocrate's review against another edition
3.0
Important e numai adevărul.
Acum, că sunt bătrână, sunt în sfârşit senină pentru tot restul vieţii. Voi vorbi, mă voi elibera de cuvinte şi de timp. Mă simt destul de-mpovărată. Nu anii mă apasă cel mai tare, ci tot ce nu a fost spus, ceea ce am trecut sub tăcere şi am disimulat. Nu ştiam că o memorie încărcată de tăceri şi priviri interzise poate deveni un sac de nisip ce îngreunează adesea mersul.
Mi-a trebuit timp ca să ajung până la voi, Prieteni ai Binelui! Piaţa este tot rotundă. Ca şi nebunia. Nimic nu s-a schimbat. Nici cerul, nici oamenii.
Sunt fericită că am ajuns, în sfârşit, aici. Voi sunteţi eliberarea mea, lumina ochilor mei. Ridurile mele sunt frumoase şi numeroase. Cele de pe frunte sunt urmele şi chinurile adevărului. Ele dau armonie timpului. Cele din căuşul palmelor sunt liniile destinului. Priviţi-le cum se încrucişează trasând cărările norocului, desenând o stea după căderea ei în unda unui lac.
Acolo se află scrisă povestea vieţii mele: fiecare rid e un secol, un drum într-o noapte de iarnă, un izvor de apă limpede într-o dimineaţă înceţoşată, o întâlnire ce are loc într-o pădure, o despărţire, un cimitir, un soare arzător… Aici, în căuşul palmei stângi, ridul ăsta este o cicatrice: moartea s-a oprit într-o bună zi şi mi-a întins o mână de ajutor. Ca să mă salveze, poate. Am alungat-o, întorcându-i spatele. Totul e simplu, cu condiţia să nu încerci să abaţi cursul fluviului. Povestea mea nu-i nici măreaţă, nici tragică. Este doar stranie, nimic mai mult. Am învins toate violenţele ca să am dreptul la pasiune şi să fiu o enigmă. Am mers îndelung prin deşert; paşii mei au măsurat noaptea; am îmblânzit durerea. Am cunoscut „lucida ferocitate a unor zile mai bune”, a acelor zile în care totul pare tihnit.
Acum, că sunt bătrână, sunt în sfârşit senină pentru tot restul vieţii. Voi vorbi, mă voi elibera de cuvinte şi de timp. Mă simt destul de-mpovărată. Nu anii mă apasă cel mai tare, ci tot ce nu a fost spus, ceea ce am trecut sub tăcere şi am disimulat. Nu ştiam că o memorie încărcată de tăceri şi priviri interzise poate deveni un sac de nisip ce îngreunează adesea mersul.
Mi-a trebuit timp ca să ajung până la voi, Prieteni ai Binelui! Piaţa este tot rotundă. Ca şi nebunia. Nimic nu s-a schimbat. Nici cerul, nici oamenii.
Sunt fericită că am ajuns, în sfârşit, aici. Voi sunteţi eliberarea mea, lumina ochilor mei. Ridurile mele sunt frumoase şi numeroase. Cele de pe frunte sunt urmele şi chinurile adevărului. Ele dau armonie timpului. Cele din căuşul palmelor sunt liniile destinului. Priviţi-le cum se încrucişează trasând cărările norocului, desenând o stea după căderea ei în unda unui lac.
Acolo se află scrisă povestea vieţii mele: fiecare rid e un secol, un drum într-o noapte de iarnă, un izvor de apă limpede într-o dimineaţă înceţoşată, o întâlnire ce are loc într-o pădure, o despărţire, un cimitir, un soare arzător… Aici, în căuşul palmei stângi, ridul ăsta este o cicatrice: moartea s-a oprit într-o bună zi şi mi-a întins o mână de ajutor. Ca să mă salveze, poate. Am alungat-o, întorcându-i spatele. Totul e simplu, cu condiţia să nu încerci să abaţi cursul fluviului. Povestea mea nu-i nici măreaţă, nici tragică. Este doar stranie, nimic mai mult. Am învins toate violenţele ca să am dreptul la pasiune şi să fiu o enigmă. Am mers îndelung prin deşert; paşii mei au măsurat noaptea; am îmblânzit durerea. Am cunoscut „lucida ferocitate a unor zile mai bune”, a acelor zile în care totul pare tihnit.